.png)
Acest articol face parte dintr-o serie dedicată explicării diferitelor tulburări psihologice, dar și a modului în care modificările bruște ne pot afecta calitatea vieții.
În acest articol vom discuta puțin despre tulburarea de anxietate generalizată.
Ce este tulburarea de anxietate generalizată (GAD)?
Dacă simți că ai îngrijorări persistente și excesive legate de diferite aspecte ale vieții, atunci putem începe o discuție pe tulburarea de anxietate generalizată.
Persoanele care suferă de această tulburare au tendința de a anticipa posibile dezastre și au preocupări excesive legate de bani, sănătate, familie, muncă sau altele. Aceste preocupări sunt diferite comparativ cu preocupările tale obișnuite. Astfel, preocupările din GAD sunt mai intense comparativ cu preocupările de zi cu zi. Acestea nu sunt doar intense, ci, de cele mai multe ori, nu sunt concordante cu realitatea și nu au neapărat un motiv întemeiat.
Exemplu: ești la început de carieră și cunoști toți pașii de parcurs, ești conștient că durează, și totuși, pe parcursul zilei apar tot felul de îngrijorări care pot suna așa:
”Nu vei reuși să te afirmi”
”Ce a fost în capul tău să te apuci tocmai acum de asta”
”Depinzi de banii altora la vârsta asta”
”Nu-ți face asigurare de sănătate, nu-ți permiți așa ceva”
”Nu mai arunca bani, oricum nu ai”
”Nu-ți vei mai permite chiria și vei fi nevoit să te muți cu ai tăi”
”Nimic nu merge bine”
Cel mai probabil aceste îngrijorări se intensifică seara, poate te și împiedică să adormi uneori.
Ce alte simptome apar în tulburarea de anxietate generalizată?
Alte simptome pot include stări de neliniște și agitație, oboseală pe parcursul zilei, dificultate de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară și tulburări de somn.
Ce înseamnă toate aceste simptome? Hai să vedem:
Ești în mijlocul zilei de muncă, la birou sau acasă, simți o tensiune musculară de cele mai multe ori în jurul umerilor și a cefei. Petreci perioade lungi pe aceeași sarcină, ai senzația că nu înțelegi ce vrea de la tine. Atenția îți este distrasă ușor și te focusezi greu pe ce ai de făcut. Ai momente în care ai senzația că ți se golește mintea și nu poți face ceea ce e nevoie. Devii iritabil și vrei să ieși din acea situație cât de repede. Îți distragi atenția, te uiți pe rețelele de socializare sau la video-uri. Nici la alea nu te concentrezi, parcă trec în fugă pe lângă tine. Te simți obosit, deși îți zici că nu ai lucrat foarte mult și tot ce vrei e odihnă.
Îți termini munca, vine seara, abia aștepți să te așezi în patul moale, la scurt timp vin tot mai multe gânduri, tot mai multe îngrijorări, și ajungi să te uiți pe pereți. Cumva reușești să adormi, și când sună alarma te trezești mai obosit decât erai înainte de culcare.
Aceasta este o scurtă descriere, dar situația poate varia mult în funcție de persoană.
Ce cauzează tulburarea de anxietate generalizată?
Momentan nu se cunoaște cauza exactă a apariției GAD-ului. Cu toate acestea, este posibil ca o combinație de factori să joace un rol. Acești factori pot include:
hiperactivitate în ariile cerebrale implicate în emoții și comportament
un dezechilibru al substanțelor chimice din creier, precum serotonina și noradrenalina (implicate în controlul și reglarea stării)
predispoziții genetice (5x mai susceptibil la a avea GAD, dacă ai în familia apropiată pe cineva cu această condiție)
istoric de experiențe stresante sau traumatizante, precum violența domestică, abuz în copilărie sau bullying
boli cronice dureroase, precum artrita
istoric de consum de substanțe sau alcool
Care sunt tratamentele?
Tratamentele disponibile momentan sunt:
Psihoterapia CBT - rata cea mai mare de eficiență
Medicație - în unele cazuri psihiatrul poate decide că e nevoie de puțină medicație pe termen scurt.
Mix dintre psihoterapie și medicație
De cele mai multe ori medicația nu este suficientă. Starea se va ameliora pe parcursul tratamentului, însă, odată ce tratamentul medicamentos s-a încheiat, simptomele încep încet să reapară.
În cazuri mai severe, ideal este psihoterapie și medicație. Psihoterapeutul CBT are rolul de a-ți oferi o serie de unelte, de a te învăța o serie de aptitudini pentru a învăța cum să faci față stărilor. În timp, adresând gândurile și emoțiile, vei putea face management pe GAD. Simptomele se vor diminua prin clarificarea gândurilor disfuncționale, neconcordante cu realitatea.
! Să nu uităm că există recidivă în orice tulburare psihică. Modificările drastice de mediu (COVID-19) pot reactiva GAD-ul. Este posibil să nu ai setul de aptitudini necesar pentru această situație.
# ‘invata’ se repeta la cateva cuvinte distanta, nu suna bine.
# ‘pentru a invata cum sa faci fata starilor’ → ‘care te vor ajuta sa faci fata starilor de anxietate/ceva adjectiv/ingrijorarilor’.
# ‘starilor’ suna incomplet. Ce stari?
Am fost la psiholog și nu s-a întâmplat nimic
Psihoterapia este un proces colaborativ. Ca orice colaborare, pot fi incompatibilități între psihoterapeut și client. Acesta nu este un fenomen de condamnat, presupune o comunicare eficientă între psihoterapeut și client. Crearea unei relații bazate pe încredere.
# ‘ca orice colaborare’ → suna rau si cred ca e si gresit. Nu compari de fapt colaborarea cu nimic. ‘Precum in orice colaborare’
Nu te simți stânjenit dacă simți că nu funcționează. Discută cu psihoterapeutul tău și încercați să găsiți soluții împreună. În cazul în care nu te simți confortabil, recomandarea către un alt specialist este cea mai bună opțiune.
# “Nu te simti stanjenit daca simti” → ai repetat ‘simti’ la cateva cuvinte distanta
# ‘ca nu functioneaza’. Ce nu functioneaza? Terapia, relatia terapeutica?
# MAI BINE→ “Nu te simti stanjenit daca vezi/observi ca terapia nu functioneaza”
Procesul terapeutic necesită timp. În CBT, psihoterapia pentru GAD durează până la 20 de ședințe. Aceasta este o medie, iar unii din noi suntem abateri de la aceste medii, ceea ce înseamnă că unii din noi stăm mai puțin și alții mai mult în terapie. Dar dacă te aștepți să te simți mai bine după 4-5 ședințe, aceste expectanțe nu sunt realiste, și vor duce la frustrări. Aceste frustrări, neadresate, duc la părăsirea terapiei.
# ‘unii din noi’ → de 2 ori in aceeasi fraza.
Nimic nu se rezolvă peste noapte.
GAD în timp de COVID-19
În timp ce țările au început să introducă măsuri de restricționare a circulației, tot mai mulți dintre noi suntem nevoiți să facem modificări ale rutinei zilnice. Noua realitate de a munci de acasă, de a fi în șomaj tehnic, de a avea copiii permanent acasă și lipsa de contact fizic cu ceilalți membrii ai familiei, prieteni și colegi necesită timp de ajustare.
Adaptarea la astfel de modificări drastice și managementul fricii de boală sunt o provocare imensă pentru fiecare dintre noi. Majoritatea avem îngrijorări legate de propria sănătate, de sănătatea celor din jur și de criza economică care pândește de după colț. Situația prin care trecem este stresantă pentru fiecare dintre noi, însă, cei vulnerabili psihic vor avea o perioadă mult mai dificilă.
Frica de necunoscut poate genera un nivel mai mare de anxietate pentru cei ce suferă de GAD, tocmai pentru că se află în situația în care nu pot controla mediul. În aceste situații, tot ce pot alții să-ți zică este ”să fii calm”. Conform unei persoane diagnosticate cu GAD, ”să-i spui cuiva cu anxietate să se calmeze în timpul unei pandemii globale, e ca și cum i-ai zice unei persoane în scaun cu rotile să încerce să se plimbe puțin”.
# mie nu mi-e clar ce-ai vrut sa spui in fraza asta. “Frica de necunoscut…”. Frica de necunoscut, amorsata de Covid-19, se transforma in anxietate pt cei cu GAD? ‘Tocmai’ pt ca ei se afla in situatia de a nu putea controla mediul? Adica ei simt ca se afla mai putin in controlul mediului? Reiese asta din articol?
Pentru a citi articolul ei complet, Click aici (https://www.everydayhealth.com/coronavirus/my-anxiety-disorder-and-covid-19-please-dont-tell-me-to-calm-down/)
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, niște cercetători au evaluat anxietatea generalizată, simptomele depresive și probleme ale calității somnului pe o populație din Wuhan în timpul pandemiei. Cercetătorii au observat o serie de cifre alarmante, și anume: GAD era prezent la 35.1%, simptome depresive la 20.1% și tulburări de somn la 18.2% din populația analizată, pe un eșantion de 7236 persoane. Deci nu vorbim de un studiu pe cateva sute de persoane..
# ‘cateva’ - ai uitat diacriticele
În momentul de față așteptăm și astfel de date pe populații europene, pentru a putea discuta mai concret despre impactul COVID-19 asupra noastră. Având în vedere că această pandemie e globală și cu toții suntem afectați într-o formă sau alta, mă aștept ca datele să nu varieze extrem de mult de la o populație la alta.
Indiferent, realitatea ne arată că astfel de modificări necesită timp de ajustare. Nimeni nu a fost pregătit să stea închis în casă cu lunile, să poarte mască când părăsește casa și să se îngrijoreze în legătură cu transmiterea unui virus.
NU ești o persoană mai slabă dacă ai nevoie de ajutor profesionist.
NU ești o persoană incompetentă dacă nu te poți adapta.
NU ești o persoană slabă dacă plânsul este singurul lucru pe care îl poți face momentan.
Pentru alte articole, te invit să citești Reducerea anxietății în perioada Coronavirusului (Covid-19)