General

Sănătatea mintală în contextul actual al pandemiei de Covid-19

Ce este sănătatea și boala ?

Conform OMS, starea de sănătate este definită ca o stare de bine fizic, psihic și social. Există multiple stări de sănătate, cu anumite caracteristici unice, așadar nu putem discuta de o singură stare de sănătate.

Boala este definită ca o serie de modificări biologice și/sau psihocomportamentale care generează o stare de distres sau dizabilitate, sau un risc crescut de distres și dizabilitate (APA, 2010). Modificările psihocomportamentale pot fi de natură afectiv-emoțională, cognitivă sau comportamentală.

De foarte multe ori putem întâlni afectări psihologice în cazul unor boli medicale (somatice). De aceea linia între biologic și psihologic este mult mai fină decât credem. De exemplu, pacienții cu diabet, pacienții oncologici, ovare micropolistice, insulinorezistență sau alte boli cronice pot suferi și pe partea psihologică, nu doar cea somatică.

civid-19 image

COVID-19 și sănătatea mintală

Conform United Nations, odată cu outbreak-ul de COVID-19, în Europa a crescut substanțial nivelul de stres și anxietate. Nu este deloc surprinzător faptul că pierderile devastatoare de vieți din cauza virusului au produs o creștere a depresiei și a fricii în interiorul comunităților. Măsurile necesare de carantinare a populației a dat peste cap întreaga lume pe plan financiar. Aceste efecte cumulate au creeat un fenomen de anxietate colectivă în timp ce lumea încearcă să-și revină financiar.

Frica unei posibile crize financiare mai severă decât cea din 2008 agravează instabilitatea psihică. Măsurile de carantinare i-au scos pe majoritatea din rutina lor zilnică și au crescut nivelul perceput de singurătate. Acest lucru a afectat într-un mod negativ sănătatea mintală. Ca și consecință, a crescut nivelul de consum de alcool și alte substanțe, alături de comportamente de autovătămare și rata de suicid. Din nefericire, se așteaptă ca acestea să continue să crească și pe viitor.

Numărul internărilor pe secțiile psihiatrice au crescut drastic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, din cauza lipsei unei rutine, stres și izolare. Din datele pe care le avem în prezent, a crescut numărul de spitalizări ale populației tinere care suferă de tulburare de personalitate borderline, bipolară, tulburări alimentare și altele.

La nivelul populației de părinți, a crescut nivelul de distres, anxietate și furie, în special în rândul părinților care au copii cu nevoi speciale și niciun acces la ajutor profesional.

Dacă ești părintele unui copil cu nevoi speciale și cauți un psihopedagog dedicate in Cluj, îți recomand cu mare căldură pe colega mea Ioana Petruț (click pe nume pentru detalii)

euro coins

Ce impact a avut COVID-19 la nivel european?

Conform ministrului sănătății al Belgiei, „poți muri de la virus, dar și de la singurătate”. Alți specialiști estimează că trauma colectivă va fi un inamic la fel de invizibil precum COVID-19, cu potențialul de a avea la fel de multe victime.

În UK, specialiștii se confruntă cu multiple probleme cauzate indirect de COVID-19. Din dorința de a limita răspândirea virusului, specialiștii au preferat să prescrie opioide (pt pacienții care au nevoie) în cantități mai mari, pe perioade lungi. Acea decizie a dus la o explozie a internărilor datorată supradozei. Conform ultimelor date statistice de la final de martie, peste 25 de milioane de oameni experiențiază niveluri crescute de anxietate. Aceste creșteri ale anxietății au apărut în urma îngrijorărilor legate de starea personală de bine (8,5 milioane), nesiguranța locului de muncă (6,2 milioane) și îngrijorări legate de siguranță financiară (5,3 milioane).

Conform unui studiu francez, din 2000 de angajați evaluați, 18% prezentau simptome severe de anxietate, depresie și alte tulburări mintale. Procentul a fost mai mare în rândul cuplurilor (20%) și a cuplurilor care au copii (22%).

Universitățile italiene au început să colecteze date și ele. Rezultatele chestionarelor aplicate online indică faptul că 37% din participanți prezentau simptome de PTSD, 17% simptome ale depresiei, 20% anxietate severă, 7% insomnie și 21% distres crescut.

Pentru a citi articolul complet, puteți da click aici

house isolated in the woods

Impactul COVID-19 asupra populației din România

Potrivit unui studiu pe populația românească, în perioada autoizolării 38,2% pot lucra de acasă , 17,4% au pierderi financiare, 11% șomaj tehnic, iar 15,1% nu pot lucra de acasă și nici nu pot primi sprijin financiar pentru această perioadă.  Din cei 38,2% au afirmat că pot lucra de acasă, fără diferențe pe plan financiar (20,8%), ori cu pierderi financiare (17,4%), iar 11% erau in somaj tehnic.

Aceste cifre variază în funcție de populația analizată de cercetători. Într-un alt studiu, cercetătorii au identificat faptul că în perioada autoizolării 54% din persoane pot lucra de acasă, dintre care 35% fără diferențe pe plan financiar, ori cu pierderi financiare (14.5%), iar 4% erau în șomaj tehnic, în timp ce 12% din persoane au afirmat că nu pot lucra de acasă și nici nu primesc sprijin financiar pentru această perioadă, iar un procent important de respondenți nu pot lucra de acasă, având profesii care implică părăsirea zilnică a domiciliului.

Conform datelor, principalele îngrijorări identificate erau:

  • neliniștea legată de sănătatea celor apropiați (67%)
  • îngrijorări legate de sănătatea propriei persoane (11,6%)
  • îngrijorări alimentate de nesiguranță financiară
  • îngrijorări legate de viitorul profesional sau școlar

Doar 6% au declarat că nu au îngrijorări majore în această perioadă.

Pentru a vedea datele complete ale studiului, dați click aici.

Momentan așteptăm tot mai multe date pe starea de sănătate și boală în timp de carantină și autoizolare. Cert este că populația care avea deja probleme psihologice înainte de pandemie a fost sever afectată. Situația a făcut astfel încât să crească numărul pacienților cu PTSD și tulburare obsesiv-compulsivă, printre altele.

Având în vedere situațiile cu care ne confruntăm fiecare dintre noi, nu ezitați să apelați la ajutor de specialitate, indiferent unde vă aflați.

Doriți să aflați mai multe despre diferite tipuri de tulburări psihologice?

Odată cu acest articol general voi începe postarea săptămânală, în detaliu, pe tulburări specifice. Sper să fie utile și mulțumesc mult că ați stat cu mine până în acest moment!

Doriți să citiți mai multe? Încercați articolul reducerea anxietății în perioada COVID-19 . Sătui de covid? Nicio problemă, de ce nu încercați acest articol? Prima Ședință

Aveți grijă și multă sănătate!