General

Creierul adolescentului

În acest articol voi discuta puțin de o perioadă crucială în dezvoltarea noastră: adolescența. Articolul se axează pe dezvoltarea cerebrală în această perioadă și efectele produse de acestea.

Poate în acest mod vom înțelege adolescența mai bine, și vom putea trece peste miturile creeate.

Sper să vă placă 🙂

Structurile cerebrale de interes

Pentru început, să facem disticția între materia albă și materia cenușie.

creierul adolescentilor
Creier Uman

Cel mai ușor explicat: Materie cenușie = neuroni, iar Materia albă = mielina care învelește neuronii.

Materia albă este esențială în schimbul de informații dintre neuroni – ajută informația să circule mai repede.

Structurile cerebrale despre care vom discuta sunt: amigdala (nu din gât) și cortexul prefrontal.

Amigdala

creier adolescenti
Uite acolo

Este o structură cerebrală subcorticală asociată cu emoțiile, impulsurile și comportamente instinctive. Amigdala a apărut timpuriu în dezvoltarea umană și este esențială supraviețuirii. Ea te ajută să ai reflexe rapide (și să nu te lovească mașina). Tot amigdala este implicată în răspunsul de fugă sau luptă (fight or flight) în timpul unui episod de anxietate sau fobie specifică.

Deci când vezi că ai palpitații și începi să transpiri văzând un păianjen și fugi instant din zonă, atunci amigdala te ajută să scapi de pericole 🙂 (nu e perfectă).

Cortexul Prefrontal

adolescenta

Structură cerebrală implicată în funcțiile executive, atenționale, și alte funcții cognitive importante. Funcțiile executive sunt o clasă care includ: planificare, memorie de lucru, auto-control etc.

Este o structură cerebrală ce ocupă aproape 10% din volumul creierului. De ce este așa important cortexul prefrontal? Pentru estimarea consecințelor comportamentale! Să zicem că ai fi curios să te angajezi în comportamente de risc, precum șofatul beat/drogat. Dacă cortexul tău prefrontal este suficient de dezvoltat și are suficiente resurse, atunci, nu o vei face. De ce? POATE OMORI PE CINEVA!!!

Un alt exemplu care e mai comun puțin. Te-ai întrebat vreodată de ce seara (după o zi de muncă) ești mai predispus în a fi irascibil și a te certa? Pentru că toată ziua la muncă cortexul tău prefrontal a executat comportamente de control. De aceea nu ai zdrobit tastatura și nu le-ai zis altora cât de oribili sunt. Aceste comportamente de inhibare consumă resurse (glucoză). După o zi lungă de exercitare de control, orice mică scânteie face foc. Nu mai poți exercita control atât de bine.

Interesat să aflii puțin mai multe? Aici e un scurt video

Tip: Încearcă să discuți despre lucruri importante cu partenerul/a în zilele libere sau când ai avut zile bune la lucru.

Adolescența

imagine mai mulți adolescenți

Să vedem ce se întâmplă în perioada adolescenței.

Între perioada copilăriei și a adolescenței se pierde o parte din materia cenușie (neuronii) – cei neutilizați. De ce? pentru că, consumă resurse degeaba și ai nevoie de resursele alea. Este un proces natural, și variază în funcție de cât de stimul este copilul de mediul înconjurător.

În același timp, în perioada adolescenței începe și perioada de maturare a materiei albe (se întăresc conexiunile neuronale existente) – devenind un creier mai eficient. Acest proces drează până în perioada adultă tânără.

Albele procese încep din spatele creierului, spre cortexul prefrontal. Acesta se dezvoltă ultimul.

Și ca să explicăm odată pentru tot deauna de ce adolescenții sunt așa:

  • Amigdala e complet dezvoltată (materie albă)
  • Cortexul Prefronl încă nu

Prin urmare ai un individ care se axează mai mult pe amidgală în procesele de luare de decizii și rezolvare de probleme. Menționez din nou că amigdala este asociată cu emoțiile, impulsurile, agresivitatea și comportamentele instinctive.

Poate acum înțelegi mai bine de ce adolescenții pot avea răspunsuri foarte diferite la același lucru în perioade diferite. Sau cum uneori par maturi și calculați și alteori nu înțelegi ce se întâmplă.

În perioada adultă tânără, mielinizarea ajunge și la conterxul prefrontal. În aceste perioade se pot vedea mari schimbări de comportament având în vedere că indivizii vor putea să estimeze mai bine consecințele propriilor comportamente, să rezolve probleme și să își controleze comportamentele impulsive.

Ai ajung până aici? Uite încă un scurt video

Consecințe ale discrepanței amigdală – cortex prefrontal

Comportamente de risc

Conform CDC, în 2017, 2364 de adolescenți (16-19 ani) au decedat în accidente implicând autovehiculele în SUA.

Alte comportamente de risc includ: consum excesiv de alcool, droguri, comportament sexual de risc și altele.

Să nu uităm că în această perioadă indivizii se dezvoltă pe plan cerebral, dar și pe plan hormonal – perioadă dificilă!

Nivel crescut de emotivitate

Adolescentul are predispoții la anxietăți, depresii și altele, fără să menționăm faptul că o parte din tulburările psihice apar în această perioadă. Datorită răspunsului emoțional crescut, adolescentul va reacționa diferit ca un adult la evenimente. Aici putem include bulyingul, dorința de acceptare socială, senzația de sufocare (știți voi, părinții)etc.

Decizii impulsive

Nu mai are rost să menționez că deciziile sunt luate prin procesarea amigdalei… dar se va schimba, în timp.

Pentru cei care au mai citit literatură de specialitate, vă recomand acest articol.

Ce poți face pentru copilul tău?

persoană în umbră cu brațul întins
  1. Încurajează comportamentele pozitive ale copilului tău. Recunoaște, de multe ori uiți să recompensezi comportamentele pozitive. Îl pedepsești pentru ceea ce nu-ți place. Depune efortul și stimulează comportamentele pozitive în copilul tău. Nu te descărca pe el, are și el o perioadă dificilă de dezvoltare.
  2. Ajută adolescentul să doarmă cât mai mult – creierul în dezvoltare are nevoie de mult somn. Nu-l pune la teme până noaptea și nu-i mai da atâtea ore. Oricum nu îi vor fi de folos după liceu.
  3. Permite-i adolescentului să se angajeze în comportamente de risc sănătos. Este perioada în care se descoperă pe el ca individ separat de părinți. Își caută independența. În loc sa-i impui restricții, mai bine ajută-l să se dezvolte. Cum? Negociați împreună limite și cnsecințe din start. Astfel îl ajuți în procesul de dezvoltare.
  4. Înțelege-l și oferă-i timp. Acceptă că sunt momente când dorește să comunice cu tine și momente când are nevoie de intimitate. Asigură-l că ești acolo când are nevoie și lasă-l să vină el la tine.

Simțiți că nu vă descurcați? Poate ar trebui să ă gândiți la psihoterapie.

Penru mai multe informații, încercați acest scurt articol.

Concluzii

Adolescența este o perioadă plină de schimbări. Este perioada de tranziție între copilărie și perioada adultă. Sper că acest articol va facut să înțelegeți puțin de ce există atâtea mituri referitoare la această perioadă de dezvoltare.

Interesat de alte articole? Încearcă prima ședință.